Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Cont Client
Contact

31 August - Sf. Raimund Nonnatus

31 August - Sf. Raimund Nonnatus

Sfântul Raimund Nonnatus (1200-1240)---calugar
Sarbatoare: 31 august

Sfântul Raimund Nonnatus s-a nascut în anul 1200, la Portell, o localitate din împrejurimile Barcelonei - Spania. La botez i s-a dat numele Raimund; deoarece nasterea lui a avut loc prin cezariana, pe atunci un lucru cu totul neobisnuit, la numele de botez s-a adaugat supra-numele Nonnatus, adica nenascut. Pentru acest motiv, el este invocat de catre mame si moase în vederea unei nasteri usoare. La vârsta de 18 ani, în ziua de 10 august 1218, a participat la o solemnitate neobisnuita, în catedrala din Barcelona: inaugurarea oficiala a Ordinului "Sanctae Mariae de mercede captivorum" - "Ordinul Sfintei Maria a pretului pentru rascumpararea captivilor". Aceasta asociatie îsi propunea sa pregateasca oameni capabili de a lucra la rascumpararea celor cazuti în mâinile piratilor turci; membrii Ordinului, pe lânga juramintele calugaresti obisnuite, se legau cu juramânt sa-si ofere viata si persoana proprie, daca va fi cazul, pentru rascumpararea sclavilor. În acea perioada, erau dese incursiuni ale piratilor care furau oameni si-i vindeau ca sclavi musulmanilor din nordul Africii; viata si credinta lor era în mare primejdie. Familiile nu aveau posibilitatea sa-i rascumpere, de aceea, Sfântul Petru Nolasc a propus întemeierea unui ordin calugaresc menit sa contribuie la rezolvarea acestei probleme. Participând la solemnitatea inaugurarii din 10 august 1218, Raimund Nonnatus se entuziasmeaza de aceasta idee, cere sa fie primit si el în rândul "Mercedarilor" si, în 1222 este sfintit preot. Pâna în 1231, a lucrat la eliberarea sclavilor: el rascumpara 140 de sclavi la Valencia, 250 la Alger si, în 1230, la Tunis, un numar de 228. Aici a fost pus în situatia sa respecte juramântul special al Ordinului rascumpararii sclavilor. Neavând întreaga suma ceruta de negustorii de sclavi de la Tunis, Raimund s-a constituit el însusi prizonier. El a facut acest act cu gândul de a ramâne în mijlocul celorlalti sclavi, spre a pastra în sufletele lor flacara credintei si a sperantei si de a predica Evanghelia însasi musulmanilor.
Pentru a-l împiedica sa vorbeasca despre Cristos, stapânul lui a ajuns pâna acolo încât i-a perforat buzele cu un fier rosu si i-a închis gura cu un lacat pe care îl deschidea numai când îi dadea mâncare. Timp de opt luni, Raimund a lucrat în aceste conditii, neîncetând de a-i îndemna prin semne pe tovarasii sai la statornicia în credinta si dragoste crestina; dupa opt luni, alti Mercedari au adus suma necesara rascumpararii si el a fost pus în libertate.
Ultimii zece ani din viata i-a petrecut mai mult la Roma, îndeplinind diferite misiuni încredintate de conducerea Ordinului sau din partea Scaunului Apostolic. Papa Grigore al IX-lea, voind sa-i aduca un omagiu public pentru suferintele si activitatea sa, i-a conferit demnitatea de Cardinal. Raimund se afla atunci în Spania. Dând ascultare Suveranului Pontif, porneste din nou spre Roma, iar în drum s-a îmbolnavit de o febra violenta, care l-a rapus. Fiind la Cordona, nu departe de Barcelona, în ziua de 31 august 1240, la vârsta de numai patruzeci de ani, sfârseste viata pamânteasca pentru a primi de la Dumnezeu rasplata celui care l-a vizitat si l-a ajutat pe Cristos aflat în suferinta. A fost înmormântat în Biserica "Sfântul Nicolae", care în curând a devenit loc de pelerinaj.
Raimund, ramânând mai multe luni ca ostatic, supus unor grele si repetate torturi, a împlinit acest act nu numai pentru eliberarea unui crestin a carui credinta era în primejdie, ci, mai ales, pentru a încerca sa vindece din radacina plaga sclavagismului, predicând Evanghelia chiar musulmanilor; el a repetat tentativa miscatoare si deloc inutila, împlinita cu câtiva ani mai înainte de Sfântul Francisc de Assisi, urmându-l pâna la eroism pe învatatorul care, pentru noi si pentru a noastra mântuire, s-a coborât din cer, a patimit si s-a lasat rastignit.
Traducere si adaptare dupa "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti