Novena in cinstea Sfantului Blaziu

Introducere

Crescand zi de zi devotiunea fata de Sfantul Blaziu in aceasta tara, ne-am gandit sa raspundem pietatii credinciosilor publicand un rezumat al vietii admirabile a acestui sfant. Am considerat ca facem o opera folositoare si salutara adaugandu-i o novena in cinstea sa, insotita de rugaciuni speciale adaptate la diferite intentii si urmata de cateva cantece pe care obisnuiesc sa le cante devotatii slujitori ai Sfantului Blaziu, mai ales pelerinii care viziteaza sanctuarul lui. Aceasta umila lucrare, pe care o dedicam slavitei Maici a lui Dumnezeu ca un mic omagiu al recunostintei noastre filiale, sa faca iubita devotiunea in cinstea sfantului Blaziu, sa o raspandeasca si sa dea nastere la cateva roade de mantuire.

Montreal, 1 mai 1895

Imprimatur
+Eduardus-Car.
Arch. Marianopolitanus

Orientare generala

In timpul novenei se pot face urmatoarele practici devotionale: 1.A aprinde in toate zilele lumanari sau o lampa in fata icoanei sfantului Blaziu. 2.A se spovedi  si impartasi in una dintre zilele novenei, ar fi mai bine in prima zi. 3.A recita in toate zilele rugaciunile si invocatiile in cinstea sfantului Blaziu. 4.A incheia novena printr-o fapta buna in cinstea sfantului Blaziu.

Rugaciune de spus in fiecare zi

Amintiti-va de Sfantul Blaziu

O Sfinte Blaziu, sanatate pentru cei bolnavi, tata bun si milostiv, tu care ii convertesti pe pacatosi, care ii mangai pe cei chinuiti, tu cunosti nevoile mele, dificultatile mele, suferintele mele, binevoieste a-ti indrepta spre mine o privire favorabila. In grota singuratica de unde tu raspandeai favorurile tale si porunceai naturii, tu ti-ai aratat puterea ca si mai tarziu dragostea fata de cei bolnavi; plin de incredere, eu vin sa implor favorurile tale iubitoare. Asculta, tata bun si iubitor, umila mea rugaciune (A-si prezenta aici intentiile) si, coplesit de binefacerile tale ma voi stradui sa imit virtutile tale pentru a participa intr-o zi la slava ta. Asa sa fie.
1 Tatal Nostru, 3 Bucura-te Marie, 1 Slava Tatalui

Ziua intaia
Sfantul Blaziu model de umilinta
Sfantul Blaziu a fost un om umil, modest in tot exteriorul sau, in toate faptele sale; i se puteau aplica aceste cuvinte ale Scripturii: ”Barbat simplu si drept si temator de Dumnezeu”. Si aceasta umilinta profunda a atras asupra lui privirile lui Dumnezeu si dragostea poporului. Iar Domnul care a facut din doisprezece pescari doisprezece apostoli a stiut de asemenea sa-l transforme pe acest medic al trupurilor in medic al sufletelor ridicandu-l la demnitatea preotiei si a episcopatului. Fericit sa discute cu persoanele de conditie inferioara, sa vina in ajutorul celor saraci, sa-i mangaie pe cei nenorociti, sa-i vindece pe cei bolnavi, asemenea Mantuitorului care cutreiera targusoarele din Galileea, el vedea multimile venind spre el pentru a implora ajutorul sau, si intotdeauna el primea lumea cu o dragoste si o umilinta care castiga inimile de partea lui. De asemenea la trecerea lui, la intoarcerea din pestera de pe muntele Argeo, multimile se imbulzeau in intampinarea lui pentru a cere binecuvantarea sa si vindecarea de bolile lor; si Sfantul Blaziu ii binecuvanta si ii vindeca, raportand totul la Dumnezeu, laudandu-l pe Domnul pentru ca gasea atata credinta in poporul sau si umilindu-se si mai mult la vederea imenselor binefaceri pe care cel Atotputernic le savarsea prin mijlocirea sa.
Reflexie
Crestinilor, voiti sa atrageti asupra voastra privirile Domnului si sa meritati favorurile sale? Fiti umiliti: umiliti in gandurile voastre, fara a va opri niciodata la ganduri de glorie desarta, de iubire de sine; umiliti in dorintele voastre, nesuspinand niciodata dupa bogatii, titluri onorifice, stima oamenilor si popularitate; umiliti in faptele voastre, ascunzand faptele voastre bune si fugind de lauda. Primiti-i cu aceeasi dragoste pe cei bogati si pe cei saraci, pe cei drepti si pe cei pacatosi. Fiti amabili cu cei mici in ochii lumii, lasand la o parte demnitatea voastra si pozitia voastra inaintea lor; este mijlocul de a putea spune impreuna cu Domnul: ”Invatati de la mine caci sunt bland si smerit cu inima”.

Rugaciune
O Sfinte Blaziu, da-mi aceasta virtute a umilintei, aceasta virtute atat de necesara pe care tu ai practicat-o intr-un grad atat de inalt. In timpul acestei novene in care eu ma voi stradui sa te imit, te rog sa cobori asupra mea o privire milostiva si sa binecuvantezi jertfele pe care le voi face; eu am nevoie de ocrotirea ta si ma recomand cu incredere tie.

Ziua a doua
Sfantul Blaziu, model de credinta

Sfantul Blaziu a invatat devreme adevarurile credintei, le-a pastrat in inima sa si le-a raspandit toata viata sa. Stiind ca aceasta credinta este principiul oricarei dreptati, ca si al oricarui merit si al oricarei maretii, el s-a straduit sa o mareasca in sufletul sau. In lumina acestui far divin, el a trait originea omului si a destinelor sale, desertaciunea bunurilor acestei lumi, viata viitoare si importanta mantuirii. Si aceste adevaruri care sunt confirmate de autoritatea divina si scriptura pe care el o citea cu atentie, constituiau bucuria inimii sale; caci prin aceasta credinta, el gusta fericirea de a-l cinsti pe Dumnezeu si se scufunda cu placere in acest ocean de lumina. Aceasta credinta il mangaia in suferintele sale si il sustinea in mijlocul persecutiilor. O privire asupra crucii, o alta spre cer, il incuraja, il intarea pana la a-l face sa gaseasca fericirea in suferinta. Aceasta credinta vie fata de adevarurile revelate, fata de invataturile Bisericii, fata de predicarea evanghelica l-a facut sa practice rabdarea, iubirea de Dumnezeu, dragostea fata de aproapele si i-a inspirat curajul de a suporta chinurile exilului, torturile biciului, chinurile pieptenului de fier si o moarte cruda. El i s-a oferit lui Isus Cristos si a murit pentru el.

Reflexie
Suflete crestine, nascute in sanul credintei, voi v-ati asumat angajamente primind acest dar pretios. Voi datorati acestei credinte un omagiu de supunere care va obliga sa acceptati hotararile Bisericii, dogmele sale si invataturile sale, altfel voi nu sunteti decat o oaie ratacita, un membru cangrenat care trebuie taiat. Voi ii datorati un omagiu de iubire; Bisericii, mama voastra, dupa ce v-a nascut in Isus Cristos si primit in bratele sale, vindecand ranile voastre prin sacramentul pocaintei, si hranindu-va cu painea euharistica si conducandu-va cu grija pe calea cerului, voi ii datorati toata tandretea si afectiunea voastra. Voi ii datorati un omagiu de zel care se arata prin fidelitatea in a urma legile sale, a le respecta si a le face sa fie respectate. Credinta are dusmani care trebuie invinsi, persecutii care trebuie indurate, lupte care trebuie sustinute, zelul vostru trebuie sa va anime de o sfanta ardoare pentru a o apara, prin exemplele voastre bune si prin rugaciunile voastre. In sfarsit voi ii datorati un omagiu al actiunii, adica omagiul faptelor voastre. Credinta si faptele noastre trebuie sa fie intotdeauna unite impreuna si sa mearga in armonie. Faptele fara credinta sunt fapte sterile, iar credinta fara fapte este o credinta moarta. Daca pomul se cunoaste dupa roadele sale, crestinul se cunoaste dupa faptele sale; adica pietatea sa, curatia sa si dragostea sa fata de fratii sai. Sa pastram cu grija acest dar al credintei pe care multi l-au pierdut; pentru aceasta, sa evitam legaturile cu persoanele suspecte, vorbele periculoase, lecturile mincinoase si periculoase, prin care se invata a se vorbi despre tot, a se judeca despre tot, a se decide despre tot, chiar in lucrurile pe care Dumnezeu le-a rezervat Superiorilor care tin locul sau.

Rugaciune
O mare sfant Blaziu binevoieste a pastra credinta mea, aceasta comoara inestimabila pe care o datorez Bunatatii Divine. Inspira-mi un adevarat spirit de credinta in faptele mele si in comportarea mea, si roaga-te Domnului sa o pastrez pana la ultima suflare. Asa sa fie.

Ziua a treia
Sfantul Blaziu, model de speranta
Speranta naste credinta, spune Sfantul Augustin; si cum Sfantul Blaziu era un om de credinta el trebuia sa fie in mod necesar un om al sperantei. Incercarile pe care le-a suferit au facut din viata sa un dureros martiriu: totusi, increderea sa in Dumnezeu a ramas neclintita. Bazat pe bunatatea divina, nici suferintele exilului, nici insultele calailor, nici spaimele martiriului nu l-au putut zdruncina. ”Domnul este cu mine, spunea el persecutorilor sai, si el ma intareste”. Dumnezeu fiind supremul sau mangaietor, el era resemnat in suferintele sale, calm in pericole si puternic in lupte. Suspinand dupa cer, sfarsit al tuturor durerilor, el il implora pe Domnul sa aiba mila de sufletul sau pe pamant, sa-l elibereze de aceasta inchisoare si sa-l atraga spre El: stradaniile si dorintele sale nu erau decat pentu cer.

Reflexie
Suflete crestine care suportati povara greutatilor, deschideti-va spre aceasta placuta speranta care va tempera amaraciunile exilului vostru, facandu-va sa intrevedeti fericirile patriei ceresti. Noi mergem pe un drum semanat cu cruci si spini; parintii ne parasesc, prietenii ne lipsesc, planurile noastre esueaza, toti si peste tot avem de suferit; singura speranata crestina ne mangaie in suferintele acestei vieti. Dar, aceasta speranta este placuta mai ales pentru voi pacatotii; amintindu-va ca Dumnezeul milostivirii s-a jertfit pentru voi, ca el a purtat povara greselilor voastre si ca el si-a deschis inima pentru a va primi spunandu-va: ”Veniti toti la mine, voi care suferiti si eu va voi mangaia”. Nu va pierdeti increderea: David cel ucigas, Magdalena cea pacatoasa, Augustin cel vinovat si-au primit iertarea; si voi, veti deveni, printr-o umila cainta, obiectul acestei milostiviri de nespus. Pe Calvar sangele pretios al lui Isus a curs din abundenta pentru a obtine iertarea voastra, si ultimul suspin al lui Isus inaltat spre cer a fost pentru a atrage harul impacarii impreuna cu cel al pocaintei. Animati asadar in voi aceasta speranta prin amintirea obisnuita a patimii dureroase si a meritelor infinite ale Mantuitorului nostru milostiv.

Rugaciune
O Sfinte Blaziu! Parinte bun si milostiv, mangaietor al celor indurerati, dobandeste-ne aceasta pretioasa virtute a sperantei; atunci noi vom fi linistiti in pericole, rabdatori in nenorocire, curajosi in ispite, si vom putea mereu sa spunem cu sfantul rege David: ”In tine, Doamne, am nadajduit si nu voi regreta in veci”. Asa sa fie.

Ziua a patra
Sfantul Blaziu, model de caritate
Sfantul Blaziu l-a iubit pe Dumnezeu si pe aproapele. El a revarsat asupra semenilor cu larghete aceasta caritate crestina bazata pe meditarea cuvantului lui Dumnezeu si pe rugaciuni fervoroase. Cum el vedea in aproapele sau chipul lui Dumnezeu, pretul sangelui Mantuitorului, se daruia pentru el. El nu lucra numai pentru mantuirea sufletelor, dar si pentru sanatatea trupurilor; astfel in inchisoarea sa el vindeca bolnavii pe care i-i aduceau din toate partile printre altii un copil care, fiind inecat cu un os de peste, era gata sa moara. Fidel implinitor al acestei porunci a Mantuitorului: ”Iubiti-va unii pe altii asa cum v-am iubit Eu”, el il privea in persoana aproapelui pe Isus Cristos insusi. Si acest Dumnezeu care considera drept facut lui insusi ceea ce li se face celor mai mici dintre ai sai, ce raslata nu a trebuit sa-i dea pentru atat de multe binefaceri fata de semenii sai! De asemenea el a fost favorizat cu darul minunilor in timpul vietii sale si din inaltul cerului el nu inceteaza sa le imparta cu darnicie in favoarea celor care alearga la el cu incredere.

Reflexie
Crestinilor, imitati acest frumos model de caritate crestina: astazi ca si alta data exista saraci, sa le venim in ajutor; exista bolnavi, sa-i ajutam; exista indurerati, sa-i mangaiem; exista ignoranti, sa-i invatam; exista fapte de milostenie, sa le practicam. Sa oftam cu cei care ofteaza, sa plangem cu cei care plang. Oameni creati dupa chipul lui Dumnezeu, ucenici ai unui Dumnezeu suferind, sa primim sentimentele noastre de caritate din adorabila sa inima. Sa ne iubim unii pe altii asa cum Isus Cristos ne-a iubit si sa demonstram in ocazii iubirea noastra prin fapte. Sa ne iubim ca frati destinati sa petrecem impreuna vesnicia in casa Tatalui nostru comun in cer.

Rucaciune
O Sfinte Blaziu, parinte plin de dragoste si bun, dobandeste-ne harul unei caritati desavarsite, pentru ca sa-l iubim pe Dumnezeu din toata inima noastra si din tot sufletul nostru. Aminteste-ne adesea ca noi suntem cu totii frati; nu admite, printre noi, certuri, ura, dispret si indiferenta; dar fa ca uniti prin legaturile placute ale unei sfinte caritati, noi toti sa nu avem decat o inima si un suflet. Asa sa fie.

Ziua a cincea
Sfantul Blaziu, model de rabdare
Istoria ne invata ca Sfantul Blaziu a fost de o admirabila rabdare. In mijlocul incercarilorde tot felul, el nu a pierdut niciodata pacea inimii. Stapanindu-si sufletul, stapan pe caracterul sau, el a stiut sa sufere totul fara murmur, si chiar calaii sai nu puteau sa nu admire aceasta virtute care ii captiva. “Fiti bineveniti, le spunea el celor care veneau sa-i aduca lanturile, eu suspin de mult timp dupa sosirea voastra”. Aruncat in inchisoare, batut cu nuielile, insultat cu furie de guvernator, pedepsit cu lovituri de baston, sfantul repeta aceste cuvinte: ”Dumnezeu sa te pazeasca, o guvernatorule”. “Domnul este cu mine, el este cel care ma intareste”. In celula sa, suportand insultele, tratamentele rele ale puscariasilor sai, el indura totul cu bucurie si fara a se plange, laudand bunatatea lui Dumnezeu care ii dadea taria de a suferi totul din iubire fata de el.

Reflexie
Crestinilor, cereti acestui mare sfant acest spirit de rabdare in muncile voastre, greutatile voastre, bolile voastre, chinurile voastre de tot felul, este mijlocul de a transforma in merit bolile si mizeriile voastre. Fiti mangaiati in mijlocul durerilor voastre amintindu-va ca Dumnezeu este cel care vi le trimite pentru a va feri de purgator si a imbogati coroana voastra vesnica. Aveti bun curaj, caci el nu va va solicita mai presus de puterile voastre, si chiar va va duce pe voi si povara voastra cand va vedea ca o luati cu draga inima pe umerii vostri. Voi veti fiprietenul lui Isus glorificat in masura in care veti fi prietenul lui Isus rastignit, si va veti bucura de iubirea sa triumfatoare asa cum veti fi impartasit iubirea care rastigneste.

Rugaciune
O Sfinte Blaziu, da-ne aceasta rabdare pe care ai practicat-o in mod atat de desavarsit si noi vom fi capabili sa suferim totul fara murmur. Tu ai inteles bine ca pentru a fi discipol al lui Isus Cristos trebuie sa purtam crucea in toate zilele; fa sa o primim de buna voie si sa o purtam cu aceleasi dispozitii ca ale tale, cu rabdare si cu blandete si atunci ea ne va deschide poarta cerului. Asa sa fie.

Ziua a sasea
Sfantul Blaziu, model de blandete
Sfantul Blaziu a fost un barbat plin de blandete: imitand divinul model Isus Cristos, despre care Ioan Botezatorul a spus ”Iata Mielul lui Dumnezeu”, el s-a straduit sa primeasca cu o dispozitie mereu egala cuvintele si faptele altuia, oricare ar fi fost ele. Astfel sufletul sau devenise asa de linistit incat nimic nu-l putea tulbura. Asemenea unei stanci care domina marea, sparge valurile agitate si ramane ea insasi de neclintit, el primea toate injuriile si toate dificultatile fara a se lasa infrant si nici macar emotionat. Aceasta blandete era rodul marii sale tarii de suflet. Fiind obligat sa paraseasca poporul sau, biserica sa, el paraseste totul fara murmur, traieste in mijlocul padurilor unde animalele salbatice prin supunerea lor si prin dezmierdarile lor ii aduc omagiu blandetii sale. Acolo, el ii iarta pe persecutorii sai, se roaga pentru ei, si cand ei il fac prizonier, ii saluta prieteneste asa cum divinul Invatator l-a salutat pe tradatorul Iuda in gradina Ghetsemani: ”Prietene, ce ati venit sa faceti aici!” in prezenta guvernatorului Agricola care il intreaba, il ameninta si il insulta, el nu are decat cuvinte de pace; legat de un stalp, batut cu vergi, sfasiat cu pieptenul de fier, el nu are decat ganduri de iubire, pentru calaii sai, imitandu-l astfel pe modelul sau divin Isus Cristos de pe cruce care se ruga pentru cei care il faceau sa moara si ii cerea Tatalui sau sa-i ierte.

Reflexie
Sa-i cerem acestui mare sfant aceasta blandete care este floarea cea mai frumoasa a caritatii crestine; sa ne intarim sufletul pentru a stapani miscarile dezordonate ale nerabdarii, ale maniei si ale indignarii. Sa nu spunem pentru a ne scuza: ”este firea mea… este mai puternica decat mine… ”. Cu harul lui Dumnezeu, fiecare trebuie sa lucreze pentru a-si face caracterul mai echilibrat, conversatia mai usoara, mai placuta, caritatea mai politicoasa. Blandetea se obtine prin efort, curaj si perseverenta. Sfantul Francisc de Sales, nascut cu un caracter foarte vioi, devine un model desavarsit de blandete prin douazeci si doi de ani de vigilenta, de lupte si de rugaciune. In fiecare dimineata, el isi reinnoia sufletul prin hotararea ferma de a fi bland si seara disciplina razbuna crunt infractiunile zilei. Sfantul Vincentiu de Paul, sever din fire, nu devine bun si caritabil decat prin sacrificarea sentimentelor inimii sale. Astfel pentru a obtine aceasta virtute pe care Isus Cristos ni-o cere cand ne spune: ”Invatati de la Mine sa fiti blanzi”, duceti o lupta curajoasa, pasnica si perseverenta.

Rugaciune
Doamne, fa sa am aceasta virtute a blandetii in cuvintele mele, procedeiele mele, felurile mele de a actiona si in toate relatiile mele; dar mai ales, o dumnezeiasca Inima a lui Isus, revarsa blandetea ta divina pana in ultimele profunzimi ale sufletului meu.

Ziua a saptea
Sfantul Blaziu, model de conformare cu vointa lui Dumnezeu
Noi vedem ca sfantul Blaziu in toata comportarea sa s-a straduit sa implineasca vointa lui Dumnezeu. Poporul din Sebaste, lipsit de pastor, cunoaste virtutile lui Blaziu, medic iubit si cautat, neprecupetind nicaieri ingrijirile sale caritabile, il sustrage pe Blaziu de la profesia sa si il alege ca episcop al sau. Evlaviosul medic se resemneaza la aceasta, el crede ca vede in acest apel al poporului planurile cerului. El paraseste totul, prieteni, bunuri, libertate, pentru a se consacra lui Dumnezeu, a se dedica mantuirii sufletelor si a-si jertfi viata pentru ele. Sa fie binecuvantat sfantul nume al Domnului. In retragerea sa pe munte, in mijlocul animalelor salbatice, el adora si imbratiseaza vointa lui Dumnezeu si isi gaseste placerea in aceasta ingrozitoare singuratate. Si in timp ce bicele calaului il sfasie, el canta cantecul celor trei tineri din cuptorul din Babilon. „Fapturi ale Domnului, binecuvantati-l toate pe Domnul”, bucurandu-se in Domnul in mijlocul suferintelor lor si socotindu-se fericiti ca au putut sa sufere ceva pentru iubirea sa.

Reflexie
O suflete crestin, sa stii mereu sa voiesti ceea ce vrea Dumnezeu. Aceasta vointa a lui Dumnezeu este sfanta, luminoasa, infailibila; iar a noastra este adesea dereglata, mereu oarba si nesigura, capabila de a ne seduce, de a ne rataci. Dumnezeu nu poate voi decat binele nostru, noi nu avem decat sa-l lasam sa ne conduca pentru ca el ne va calauzi in mod infailibil pe calea cea dreapta. Cum poate el sa paraseasca un suflet care se incredinteaza in mainile sale cu o incredere filiala? Dumnezeu stie ceea ce este spre binele nostru, sa ne incredem in el; si adesea ceea ne pare contrar binelui nostru este ceea ce ne conduce mai sigur la mantuire. Dumnezeu i-a trasat fiecaruia dintre noi o cale pentru a ne conduce in cer; a mea fiind deci trasata de mana sa, eu vreau sa ma las condus de el si sa nu ma conduc prin mine insumi, altfel sunt sigur ca ma voi rataci si voi ajunge la vreo prapastie, asa cum ar face un nebun care pe mare ar smulge carma din mainile pilotului pentru a conduce el insusi vaporul. Faceti adesea acte de lasare la vointa lui Dumnezeu. In toate durerile si chinurile vietii, spuneti-va voua insiva: ”Dumnezeu o vrea. Faca-se voia sa, nu a mea”. In marile dureri si in evenimentele extraordinare, ganditi-va ca Dumnezeu are vreun plan de milostivire fata de voi si incredintati-va mai mult ca niciodata in mainile sale. Oh! Cat de sigura, meritorie, mangaietoare si desavarsita este totodata calea unei sfinte abandonari!

Rugaciune
Doamne! Cuvantul tau si exemplele marelui taumaturg sfantul Blaziu sa ne impulsioneze in a ne conforma vointa noastra cu vointa ta. Eu iti incredintez din acest moment tot ceea ce am, tot ceea ce sunt, tot ceea ce sper; sufletul meu si toate gandurile mele, inima mea si toate afectiunile mele, viata mea si toate momentele sale, chiar speranta mea si toate dorintele mele. Eu vreau tot ceea ce vrei tu: daca imi dai mangaieri, numele tau sfant sa fie binecuvantat; daca imi trimiti incercari, numele tau sfant sa fie tot binecuvantat! In sfarsit aceasta daruire totala si absoluta sa anime ultima mea suflare, si sa repuna sufletul meu in mainile tale pentru a te lauda si a te iubi pentru totdeauna. Asa sa fie.

Ziua a opta
Sfantul Blaziu, model de rugaciune
Din copilaria sa, sfantul Blaziu a iubit mult rugaciunea. Daruit practicii medicinei, pe care a practicat-o in tineretea sa, el nu inceta de a se ocupa de rugaciune; si vindecarile extraordinare pe care le savarsea se datorau mai degraba rugaciunilor sale decat leacurilor sale. Si aceasta dragoste de rugaciune s-a intarit mai mult in timpul vietii sale solitare intr-o pestera de pe un munte inalt, unde singur cu Dumnezeu petrecea ore in sir in contemplarea misterelor divine. Astfel el era gata pentru martiriu cand soldatii au venit sa-l caute pentru a-l duce la guvernator. In inchisoarea sa, prin puterea rugaciunii sale el reda sanatatea bolnavilor care i se aduc, si ii acorda unei sarmane femei care ii ofera alimente ajutorul in toate nevoile ei; prin rugaciune si un semn al sfintei cruci el devine capabil sa mearga pe ape dupa exemplul lui Isus care mergea inaintea ucenicilor sai, in timp ce saptezeci si opt de necredinciosi se ineaca voind sa-l imite. In momentul in care sabia ii va taia capul, ultimul sau cuvant este tot o rugaciune pentru toti cei care ii fusesera alaturi in timpul luptelor sale si cei care aveau sa-l invoce in viitor; si Domnul il asculta pe martir spunandu-i cu voce tare: ”Ca el ii implineste cererea”; promisiune foarte potrivita pentru a anima increderea in acest mare sfant, daca este chemat in mod just in ajutor datorita imensei sale treceri si a eficacitatii invocarii lui.

Reflexie
Crestinilor, cereti acestui mare patron acest spirit de rugaciune care va va intari impotriva ispitelor diavolului, care va va obtine curajul de a suporta incercarile voastre si va va uni cu Isus Cristos. Rugati-va ziua, rugati-va noaptea si cu umilinta si incredere. Rugati-va in prosperitate si in lipsa, in bucurie si in mahnire, in fervoare si lancezeala: rugaciunea este siguranta tuturor starilor, mangaierea tuturor durerilor, datoria tuturor conditiilor. Aveti incredere in mijlocirea sfintilor, in special a marelui sfant Blaziu, episcop si martir, caruia Domnul Nostru i-a promis ca-i va implini cererile. Invocati-l nu numai pentru voi insiva, dar si pentru cei bolnavi, mahniti si pacatosi.

Rugaciune
Doamne Isuse, fa ca rugaciunea mea sa fie mereu umila, inflacarata si increzatoare. Sa se asemene cu cea sfantului martir Blaziu si sa ajunga pana la tronul Inimii Tale Divine pentru a face sa coboare asupra mea binefacerile pe care le cer si de care nu vreau sa ma folosesc decat spre slava ta. Asa sa fie.

Ziua a noua
Sfantul Blaziu, model al fricii de Dumnezeu
Sfantul apostol Paul ne atrage atentia sa lucram la mantuirea noastra cu teama si cutremurare. Aceasta frica de Dumnezeu care este bazata mai intai pe considerarea pedepselor juste pe care le merita pacatele noastre, se inalta putin cate putin spre motive mai meritorii, si ne face sa ne temem a-l ofensa pe Dumnezeu pentru ca el este infinit de bun si pacatul raneste inima sa. Este ceea ce se numeste teama filiala. Sfantul Blaziu era animat de teama de Dumnezeu care scruteaza inimile si rarunchii, care citeste tainele constiintelor; pentru aceasta el medita maretiile sale infinite, sfintenia sa inviolabila care dezaproba orice umbra a pacatului, puterea sa de temut care ne tine ca suspendati intre doua vesnicii diferite, si care chiar in momentul pacatului comis poate sa ne deschida abisurile si sa ne cufunde acolo pentru vesnicie, groaznicele razbunari pe care le-a aplicat aruncandu-i in iad pe ingerii razvratiti, izgonindu-i din paradisul pamantesc pe protoparintii nostri vinovati, scufundand neamul omenesc in apele potopului, facand sa coboare foc asupra Sodomei si Gomorei, ucigandu-i cu ajutorul unui inger intr- singura noapte pe toti intaii nascuti ai fiecarei familii egiptene, si striga impreuna cu Ieremia: ”Cine nu s-ar teme de tine, o Rege al neamurilor?”. Aceasta frica de Dumnezeu, perfectionata prin iubire, Sfantul Blaziu o poseda intr-un grad extraordinar si l-a facut sa savarseasca atatea fapte eroice.

Reflexie
Crestinilor, asemenea acestui mare model, temeti-va de ceea ce il poate ofensa pe Domnul si provoca rigoarea judecatilor sale. Fiti neincrezatori in acest fond de mizerie si de slabiciune ascuns in voi, in aceste patimi periculoase care cauta sa va faca  sclavi. Temeti-va de a va folosi rau de limba voastra… de privirile voastre… de urechile voastre… de atingerea voastra… de toate simturile voastre. Temeti-va de pacatele voastre, vedeti daca au fost acuzate in mod sincer, deplanse, iertate si ispasite. Temeti-va de ispitele diavolului, de seducerile lumii si de respectul uman. Temeti-va chiar de faptele voastre bune, pentru ca iubirea proprie si motivele omenesti sa nu le corupa prin funesta lor otrava. Temeti-va si in ceea ce priveste harurile lui Dumnezeu, ca nu cumva prin abuzul fata de ele, voi sa meritati a fi pedepsiti. “Inceputul intelepciunii este frica de Domnul”, spune inteleptul: cereti lui Dumnezeu aceasta frica salutara de judecatile sale, ganditi-va ca intr-o zi voi veti cadea in mainile unui Dumnezeu viu si razbunator; dar temperati aceste sentimente de foarte mare spaima prin sentimentele unei iubiri foarte filiale, spunandu-va: ”Dumnezeu este judecatorul meu”, dar si ”Dumnezeu este Tatal meu”.

Rugaciune
O Sfinte Blaziu! Eu voi repeta cu profetul cait: ”Patrunde, Doamne, nu numai inima mea, dar si trupul meu de impresiile salutare ale fricii tale”. Si patruns de spaima la vederea judecatilor infricosatoare ale lui Dumnezeu, te rog, mare sfant, sa obtii de la Domnul ca el sa faca sa straluceasca marile sale indurari in favoarea marilor mele mizerii. Teama ma va indeparta de pacat si increderea ma va arunca in bratele Domnului. Converteste-ma, mantuieste-ma, si prin aceasta frica salutara, condu-ma la iubirea desavarsita. Asa sa fie.

Aceasta novena a fost publicata in Canada, la Arbour et Laperle, tipograf si legatori de carti, 421, rue Saint Paul, in 1895